PERSOANA nu are Trup

În lumea imaginară a comerțului de ficțiune juridică – și tot comerțul este ficțiune juridică,  o„persoană” este întotdeauna o „persoană juridică” artificială de un fel sau altul, generată legal.

Maxima legii:
Quid fas non veritas est. Legalitatea nu este Realitate.

o „persoană juridică este orice obiect căruia legea îi atribuie o personalitate pur juridică sau fictivă. Această extindere… este una dintre cele mai remarcabile fapte ale imaginației juridice.. (!) Persoanele juridice, fiind creații arbitrare ale legii, pot fi de atâtea feluri câte dorește legea. Cei… recunoscuți de propriul nostru sistem, totuși, toți se încadrează într-o singură clasă, și anume corporații sau organisme corporative.”
Sursa: Jurisprudence Ediția a 7-a, Sweet & Maxwell Ltd (1924), Secțiunea 113, p.336.

O „persoană artificială” generată legal nu are substanță, nici trup, nici creier, nici conștiință, nici inimă, nici energie, nici spirit, nici suflet. Este o simplă „persoana” juridică în „teatrul comerțului” fictiv, care este prescrisă de „roluri” imaginare jucate de „actori” care oferă o „performanță”.

Definițiile legale pentru tipurile de „persoană” nu includ anumiți termeni precum „bărbat sau femeie în viață”, ci în schimb folosesc termeni nesiguri, cum ar fi „individ” (vezi definiția „individ” mai jos) și „ființă umană, născută natural”. ” (vezi mai jos definiția „ființei umane”). Chiar și termenul „persoana fizică” este ambiguu, deoarece un substantiv poate fi real sau imaginar, iar din moment ce cuvântul „persoana” este un substantiv, o „persoana fizică” nu este neapărat reală.

În mod critic, definițiile unei „persoane” nu includ un „suveran” și, prin urmare, niciun tip de „persoană” nu poate fi unul dintre poporul suveran al vreunei națiuni liber constituite.

persoana artificială. O entitate non-umană care este creată prin lege și este diferită din punct de vedere juridic și deține propriile drepturi și îndatoriri.

Black’s Law Dictionary, 2nd Edition.   https://thelawdictionary.org/artificial-person/

persoana naturala. O ființă umană, născută natural, versus o persoană juridică generată legal.
Black’s Law Dictionary, 2nd Edition.  http://thelawdictionary.org/natural-person/”

persoana juridica. Entitate, ca firmă, care nu este o singură persoană naturală, ca ființă umană, autorizată prin lege cu îndatoriri și drepturi, recunoscută ca autoritate juridică având o identitate distinctă, o personalitate legală. Cunoscut și ca persoană fizică (artificială), entitate juridică, persoană legală sau persoană juridică. Face referire și la corporație (corp).

Black’s Law Dictionary, 2nd Edition. Link aici: persoana-juridică

persoana naturala. O ființă umană, prin deosebire de o persoană artificială creată prin lege. Black’s Law Dictionary, 2nd Edition. Link aici: persoana-naturală

„Persoana” înseamnă… o persoană fizică, o firmă, un parteneriat, o asociație, un fiduciar, un executor sau administrator, o entitate guvernamentală, o societate cu răspundere limitată sau o corporație.
Cod Indiana, Titlul 9, Vehicule cu motor, Articolul 13, Dispoziții generale și definiții, Capitolul 2, Definiții IC 9-13-2-124, Persoană, Secțiunea 124 Subsecțiunea a.

Persoana, substantiv. per’sn. personaj latin; se spune a fi compus din per, prin sau prin și sonus, sunet; un cuvânt latin care semnifică în primul rând o mască folosită de actorii de pe scenă.
Dicționarul Webster, 1828.

Persoana 1. O ființă umană (o persoana „naturală”). 2. O corporație (o persoana „artificială”). Corporațiile sunt tratate ca persoane în multe situații legale. De asemenea, cuvântul „persoana” include corporații în majoritatea definițiilor din acest dicționar. 3. Orice altă „ființă” îndreptățită să dea în judecată în calitate de persoana juridică (un guvern, o asociație, un grup de administratori etc.). 4. Pluralul de persoana este persoane, nu oameni (vezi acel cuvânt).
Dicționarul legii lui Oran, ediția a treia, 2000.

Individual. Ca substantiv, acest termen denotă o singură persoană ca fiind diferită de un grup sau clasă și, de asemenea, foarte frecvent, o persoană privată sau fizică, care se distinge de un parteneriat, corporație sau asociație; dar se spune că această semnificație restrictivă nu este neapărat inerentă cuvântului și că poate, în cazuri adecvate, să includă persoane artificiale.

Black’s Law Dictionary, 2nd Edition. Link aici: individual

Ființă umană. Monstru. O ființă umană prin naștere, dar într-o anumită parte seamănă cu un animal inferior. Un monstru nu are sânge moștenit și nu poate fi moștenitor al nici unui pământ.
Dicționarul de drept al lui Ballentine, 1930.

Termenul „persoană” nu include suveranul.

Wilson v. Omaha Indian Tribe, 442 U.S. 653 (1979).

Pe certificatul de naștere, persoana juridică NUME este un Estate Trust decedat, motiv pentru care definiția termenului „persoana” în Statele Unite. Inc Social Security Act 1935, include „trust sau avere”. Legea privind securitatea socială din 1935 DEFINIȚII SECȚIUNEA 1101. „(a) Atunci când este folosit în prezentul act – (3) Termenul persoană înseamnă o persoană fizică, un trust sau o avere, un parteneriat sau o corporație.” Link aici: securitate socială

Legislația face rar diferența între „persoană juridică” și „persoană fizică”. Cu toate acestea, ambii termeni sunt incluși în Legea Drepturilor.

Toate „persoanele” fictive generate legal sunt debitoare implicite, deoarece sunt create fără nicio capacitate productivă inerentă. Statutul lor inferior este indicat prin folosirea unor stiluri scrise, altele decât gramatica maternă propriu-zisă, și/sau prin „unirea” „nume de familie/prenume/nume” la apelativul unui bărbat/femeie „Nume dat” Titlul Patrimonial, corupând astfel Titlu de proprietate (Titlul Moșiei) de locuit, deoarece „numele/prenumele/numele de familie” nu are viață autonomă.

Blacks Law Dictionary – Revised 4th Edition 1968, oferă următoarele definiții ale stilurilor scrise:

‘Capitis diminutio (adică diminuarea statutului prin folosirea majusculelor) În dreptul roman. O diminuare sau prescurtare a personalității; pierderea sau restrângerea statutului unui bărbat sau a unui agregat de atribute și calificări legale”.

„Capitis Diminutio Minima (adică o pierdere minimă a statutului prin folosirea majusculelor, de exemplu, Ion Marin) – Cel mai scăzut sau cel mai puțin cuprinzător grad de pierdere a statutului. Acest lucru a avut loc atunci când numai relațiile de familie ale unui bărbat au fost schimbate. S-a întâmplat cu arogarea [mândria] unei persoane care fusese propriul său stăpân, (sui juris,) [de drept propriu, fără nicio incapacitate legală] sau cu emanciparea uneia care fusese sub patria potestas. [Autoritatea parentală] A lăsat neschimbate drepturile la libertate și cetățenie. Vezi Inst. 1, 16, pr.; 1, 2, 3; Săpa. 4, 5, 11; Mackeld. Rom.Lege, 144.’

„Capitis Diminutio Media (adică o pierdere medie a statutului prin folosirea majusculelor, de exemplu, Ion MARIN) – O pierdere medie a statutului de locator. Acest lucru s-a întâmplat atunci când un bărbat își pierde drepturile de cetățenie, dar fără a-și pierde libertatea. A luat și drepturile familiei.

„Capitis Diminutio Maxima (adică o pierdere maximă a statutului prin utilizarea majusculelor, de exemplu, ION MARIN sau MARIN ION) – Cea mai mare sau mai cuprinzătoare pierdere a statutului. Acest lucru a avut loc atunci când starea unui bărbat a fost schimbată de la una de libertate la una de robie, când a devenit sclav. A măturat cu ea toate drepturile de cetățenie și toate drepturile familiei.

Glosa sau Gravura textului

Un sclav în robie, deposedat de drepturile comune ale vieții, are un statut echivalent în practică cu o proprietate moartă, fiind un simplu „lucru”. Numele moarte cu MAJUSCULĂ se găsesc pe pietrele funerare din cimitir, pe navele aflate în comerț, pe semnele corporative și pe documente de ficțiune juridică, cum ar fi permisele de conducere și așa mai departe.

În plus, utilizarea „ALL-CAPITAL-LETTERS” nu este limba maternă scrisă adecvată și este, de asemenea, definită ca „glose” (Gravare sau semne imagine) în limbajul semnelor american.

Manualul de stil din Chicago, ediția a 16-a, limbi străine, secțiunea 11.147:

„Glose în ASL. [Limba semnelor americane] Transcrierea în limbaj scris a unui semn se numește glosă. Glosele sunt cuvinte din limba vorbită scrise cu majuscule mici: FEMEIE, SCOALA, CAT. (Alternativ, pot fi folosite majuscule obișnuite.) Când două sau mai multe cuvinte sunt folosite pentru a glosa un singur semn, glosele sunt separate prin cratime. Traducerea este cuprinsă între ghilimele duble.

Semnul pentru „o mașină a trecut pe lângă” este scris ca VEHICLE-DRIVE-BY.

O limitare evidentă a utilizării gloselor din limba vorbită/scrisă pentru a reprezenta semne este că nu există o corespondență unu-la-unu între cuvinte sau semne în oricare două limbi.”

GLOSSA VIPERINA EST QUIE CORRODIT VISCERA TEXTUS. 11 Coke, 34. Este un luciu otrăvitor ce corupe esența textului. [Coke = Rapoartele lui Sir Edward Coke. J.H. Thomas & J.F. Fraser eds. 13 părți în 6 vol. Londra: Butterworth, 1826.]

Indiferent de stilurile de scriere, combinarea unui „Prenume” cu un „Nume de familie” formează întotdeauna o „persoană juridică” artificială, de ex. ION MARIN și Ion Marin sunt ambii „persoane juridice” artificiale.

Apelativul unui bărbat/femeie „Numele” este titlul de proprietate în viață, de ex. Ioan. Moșia ta este „pământul” sau proprietatea minții, corpului și sufletului tău și toată proprietatea fizică și intelectuală care derivă din energia ta vie, inclusiv drepturile tale inalienabile înnăscute.

În timp ce „numele de familie/prenumele/numele” comun nu este autonom – este un substantiv la plural mort. Prin urmare, „Numele dat” (Prenumele) trebuie separat din punct de vedere gramatical pentru a evita corupția semantică. Legalizarea, alătură „Numele” viu cu substantivul plural mort, formând un NUME de „persoană” juridică artificială moartă, luând Titlul Moșiei (titlul de proprietate) unic al bărbatului/femeii.

Separarea gramaticală minimă între „Numele dat” (Prenumele) în viață și pluralul mort „nume de familie/nume”, este două puncte. De ex. : Ion : Marin. Este mai decisiv să se precizeze relația corectă, de ex. : Ion, din familia: Marin. Cu toate acestea, adăugarea „nume de familie/prenume/nume” este întotdeauna opțională. Titlul Moșiei (Titlul proprietății) este unul sau mai multe „Prenume”, de ex. : Ion-Viorel, care este suficient pe orice document.

Ignoranța lor este neglijență

În gramatica propriu-zisă, „Numele Dat” (Prenumele) vii sunt substantive proprii care încep cu o literă majusculă, iar dacă se adaugă un „Nume de familie”, acesta este separat prin două puncte indicând faptele și introducând relația lor. Dar „persoanele” fictive nu sunt stilate în acest mod corect din punct de vedere gramatical.

Observați tipurile de „persoane” evidențiate de următoarele stiluri:

Ion Viorel Marin = Foreign Situs Trust

ION VIOREL MARIN = Cestui Que Vie ESTATE Trust

ION V. MARIN = Public Transmitting Utility (Transmitere Utilitate Publică)

Un bărbat sau o femeie în „alăturare” cu o „persoană” devine „mortul care umblă”, din punct de vedere legal. Prin definiție, ei sunt incompetenți și incapabili să dețină drepturi și responsabilități de viață. În consecință, Titlurile Moșiei (Titlul de proprietate) sunt pierdute și li se acordă beneficii și privilegii limitate și revocabile. „Ignoranța lor este neglijență”, și atâta timp cât merg în lumea interlopă a morților legal, ei sunt supuși „Marilor Preoți din Ba’al” sau „Diavolului cu haine negre”, care face o „judecată” asupra celui care și-a renunțat la viață și, făcând astfel, preotul blestemă, în timpurile străvechi moartea, în timpurile moderne datorii, iar victima este sacrificată.

Fiecare „persoană” este un datornic în mod implicit, iar fiecare bărbat sau femeie care suferă „alipirea” cu o „persoană” devine „garant” în sistemul datoriei-bani al sclaviei, sacrificându-și energia vie prin intermediul acelei „utilități de transmisie” fictivă, hrănind cabala bancară parazită care susține motto-ul roman: „Cine vrea să fie înșelat, să fie înșelat”.